Rabdarea

Rabdarea

Răbdarea presupune toleranţă. Prin toleranţă înţelegem acceptarea a ceea ce se întâmplă, nu doar o resemnare îmbufnată a unei situaţii. Dacă acceptăm lucrurile pe care nu le putem schimba şi ne hotărâm să luăm partea bună a situaţiei proaste, fără să ne plângem şi fără a scrâşni din dinţi, vom fi surprinşi de rezultate. Iar dacă vom lua o atitudine pozitivă ne vom confrunta mai uşor cu situaţiile dificile, ceea ce uneori poate schimba rezultatul final.

Şi nouă, adulţilor, ne vine greu uneori să fim răbdători când aşteptăm. Ne educăm răbdarea, sau măcar învăţăm să ne ascundem nerăbdarea pentru că ştim că aşa trebuie să ne comportăm în societate.


Pentru copiii mici, aşteptarea este dificilă. Lor încă nu le pasă de ceea ce gândesc ceilalţi, aşa că îşi exprimă făţiş nerăbdarea. Le este greu să înţeleagă noţiunea de curgere a timpului, le este greu să aprecieze cât trebuie să mai aştepte până la un anume eveniment: ”Cât mai e?”, ”Acum putem pleca?”. Statul la rând sau călătoriile lungi cu maşina sunt situaţii extrem de solicitante pentru copii dar şi acestea se pot transforma în preţioase lecţii de răbdare.

Putem să-i ajutăm pe copii să-şi petreacă timpul agreabil aşteptând cu noi, discutând cu ei despre şcoală, despre o activitate recentă despre care încă nu aţi avut timp să vorbiţi. Călătoriile cu maşina pot deveni mai plăcute dacă luăm cu noi jocuri sau inventăm unele pe care să le putem juca pe drum. Timpul trece mai uşor dacă au ceva de făcut. Îi putem pune să numere toate camioanele sau maşinile roşii pe lângă care trecem sau toate casele văruite cu culoarea verde.

0 comentarii