Rabdarea (III)

Rabdarea (III)

O bună metodă pentru a-i învăţa pe copii ce înseamnă trecerea timpului este cultivarea plantelor. Îngrijind o plăntuţă, aşteptând apariţia fiecărui boboc de floare, copiii încep să înţeleagă sensul trecerii timpului, învaţă că evoluţia are nevoie de timp şi că natura nu poate fi grăbită.

Şi noi, părinţii, avem nevoie de o răbdare infinită. Copleşiţi de responsabilităţi, frânţi de oboseală, trebuie să rezistăm provocărilor copiilor noştri şi să ne păstrăm răbdarea. E adevărat că a fi părinte este meseria cea mai grea din lume, dar aduce şi mari satisfacţii. Să nu uităm recompensa finală: când ne dăm seama că lucrul cel mai important în viaţa noastră este să ne iubim copiii şi să-i ajutăm să devină nişte adulţi fericiţi, echilibraţi, buni la suflet şi responsabili. Dacă ţinem cont de această recompensă, lucrurile devin mai uşor de suportat.

Sigur vor mai fi situaţii când ne vom mai pierde răbdarea, dar o putem recăpăta. Cum să te calmezi şi să-ţi păstrezi liniştea interioară atunci când eşti înconjurat de haos este un dar pe care-l putem transmite copiilor noştri. În momente de criză putem folosi perioadele de aşteptare ca să ne concentrăm şi să ne adunăm puterile pentru ceea ce va urma. Un asemenea moment de „respiro” poate fi pus în practică oriunde. Închideţi ochii, dacă se poate, şi respiraţi adânc de câteva ori, o dată pentru vitalitate, o dată pentru energie, o dată pentru bunăstare şi o dată pentru calm. Acest exerciţiu vă va reda forţa interioară când vă este cu adevărat necesară.

Sursa foto: www.sxc.hu

0 comentarii